Amorțeală, furnicături sau arsuri în mâini și picioare. Când trebuie să vă adresați neurologului?
Furnicăturile, amorțeala sau senzația de arsură în mâini, picioare ori scalp sunt simptome neurologice frecvente. De cele mai multe ori ele indică o afectare a nervilor periferici, dar pot apărea și în afecțiuni ale creierului sau măduvei spinării.
Aceste senzații pot fi trecătoare și fără semnificație gravă.
Este recomandată evaluarea neurologică atunci când amorțeala persistă, se repetă, se extinde, se agravează progresiv sau este însoțită de slăbiciune musculară, tulburări de mers ori atrofie musculară.
Ce sunt paresteziile?
Parestezia este termenul medical folosit pentru senzațiile anormale resimțite la nivelul pielii.
Pacienții le descriu în mod diferit:
- furnicături;
- amorțeală;
- senzație de ace;
- arsură;
- curent electric;
- înțepături;
- presiune;
- senzația că „merge ceva pe piele”.
Aceste manifestări pot apărea:
- la mâini;
- la picioare;
- la nivelul feței;
- pe scalp;
- într-o anumită regiune a corpului;
- sau în mai multe zone simultan.
De ce apar furnicăturile și amorțeala?
Sistemul nervos transmite permanent informații între creier, măduva spinării și restul organismului.
Atunci când un nerv este afectat, aceste semnale pot deveni anormale și apar senzațiile de:
- furnicături;
- arsuri;
- amorțeală;
- durere neuropată.
Interesant este faptul că furnicăturile pot apărea atât în timpul lezării nervului, cât și în perioada de recuperare și reinervare.
Unde apar furnicăturile și ce pot sugera?
Localizarea simptomelor oferă adesea indicii importante.
- Furnicături în degetul mic și marginea mâinii
Pot sugera o neuropatie ulnară, prin afectarea nervului ulnar.
- Amorțeală și arsură în palmă, police, index și medius
Pot apărea în sindromul de tunel carpian, cea mai frecventă neuropatie de compresie.
- Furnicături pe partea externă a coapsei
Pot indica meralgia parestezică, prin compresia nervului femuro-cutanat lateral.
- Amorțeală pe partea externă a gambei și dosul piciorului
Poate sugera o neuropatie peronieră.
- Senzația de ace în tălpi
Este unul dintre cele mai frecvente simptome ale polineuropatiei, în special în neuropatiile care afectează fibrele nervoase lungi.
- Furnicături pe scalp sau de-a lungul coloanei
Uneori pot apărea prin iritarea ramurilor nervoase mici care inervează pielea sau în alte afecțiuni neurologice.
Ce boli pot provoca amorțeala?
Amorțeala nu reprezintă un diagnostic, ci un simptom.
Cele mai frecvente cauze sunt:
- polineuropatia diabetică;
- deficitul de vitamina B12;
- neuropatiile de compresie;
- hernia de disc;
- boli autoimune;
- afecțiuni tiroidiene;
- tulburări metabolice;
- expunerea la substanțe toxice;
- anumite medicamente.
Mai rar, amorțeala poate apărea în afecțiuni ale creierului sau măduvei spinării.
Când trebuie consultat neurologul?
Este recomandată evaluarea neurologică dacă amorțeala:
- persistă mai multe zile;
- se agravează progresiv;
- apare repetitiv;
- afectează mersul;
- este însoțită de slăbiciune musculară;
- apare împreună cu atrofie musculară;
- afectează coordonarea.
Aceste simptome pot indica o afectare importantă a sistemului nervos și necesită investigații.
Ce investigații sunt necesare?
Evaluarea începe întotdeauna cu consultația neurologică, în cadrul căreia sunt examinate:
- sensibilitatea;
- forța musculară;
- reflexele;
- mersul;
- coordonarea.
În funcție de suspiciunea clinică pot fi recomandate:
- analize de sânge;
- electromiografie (EMG/ENG);
- RMN;
- alte investigații neurologice.
Ce poate arăta electromiografia (EMG)?
Studiile de conducere nervoasă și electromiografia (ENG/EMG) sunt investigații esențiale pentru evaluarea funcției nervilor periferici și a mușchilor, atunci când există o suspiciune clinică adecvată
Aceasta poate arăta:
- dacă există o neuropatie;
- severitatea afectării nervului;
- localizarea exactă a leziunii;
- dacă este vorba despre o radiculopatie;
- dacă există o afectare musculară.
Trebuie însă știut că EMG evaluează în principal fibrele nervoase groase, mielinizate. În neuropatiile care afectează exclusiv fibrele foarte subțiri (small fiber neuropathy), rezultatul poate fi normal, chiar dacă pacientul acuză durere sau arsuri intense.
Poate fi anxietatea cauza furnicăturilor?
Anxietatea și stresul pot provoca sau amplifica furnicăturile, inclusiv prin hiperventilație și prin modificarea modului în care sunt percepute senzațiile corporale. Stabilirea cauzei trebuie făcută în contextul simptomelor, al istoricului medical și al examenului clinic, iar investigațiile sunt recomandate atunci când există indicație.
Totuși, diagnosticul de anxietate nu trebuie pus înainte de excluderea unei cauze neurologice sau metabolice.
Tratamentul amorțelilor și furnicăturilor
Tratamentul depinde întotdeauna de cauza simptomelor.
În funcție de diagnostic pot fi necesare:
- tratamentul neuropatiei;
- corectarea deficitului de vitamine;
- controlul diabetului;
- recuperare medicală;
- tratamentul durerii neuropate;
- uneori intervenție chirurgicală în neuropatiile de compresie;
- sprijin psihologic atunci când anxietatea întreține simptomatologia.
Nu există un tratament universal pentru amorțeală.
Concluzii
Furnicăturile și amorțeala reprezintă un semnal că sistemul nervos trebuie evaluat.
În timp ce unele cauze sunt benigne și ușor de tratat, altele necesită diagnostic și tratament precoce.
Dacă simptomele persistă sau se agravează, un consult neurologic și, atunci când este indicat, o electromiografie (EMG) pot identifica cauza și orienta tratamentul corect.
