Encefalopatia tiroidiana

Encefalopatia tiroidiana Hashimoto este o afectiune rara, caracterizata prin modificari de comportament. Desi modificarile severe ale functiei tiroidiene pot induce tulburari cerebrale, se considera ca autoanticorpii din tiroidita induc si inflamatia  creierului.

Dincolo de afectarea imunologica, modificarile hormonale tiroidiene se insotesc de o pleiada de manifestari neurologice semnificative, mergand de la stare de astenie si tulburari de concentrare pana la slabiciune musculara si stare de agitatie.

 Tiroidita Hashimoto este o afectiune autoimuna. La persoanele cu tiroidita sistemul imunitar secreta autoanticorpi, anticorpi anti tiro peroxidaza care modifica functia celulelor tiroidiene. Tiroidita Hashimoto se poate prezenta cu semne de hipotiroidie sau hipertiroidie.

Semnele neurologice de hipotiroidie sunt:

•  Oboseala marcata, senzatie de frig permanent, dureri musculare sau articulare difuze, amorteli
•  Scaderea fortei musculare (miopatie)
•  Deficit de atentie, tulburari de concentrare, vorbire si gandire incetinite
•  Constipatie

Pe langa tabloul neurologic, functiile intregului organism pot fi afectate. Astfel, pielea devine uscata, cu un aspect galben – portocaliu, vocea se ingroasa, pot aparea menoragii, hipertensiune arteriala sau semne de pericardita ori ascita.

Semnele neurologice de hipertiroidie sunt:

• Agitatie, anxietate, stare de neliniste, tremor si instabilitate emotionala
• Insomnie, hiperactivitate
• Tulburari de miscare: tremor, miscari coreoatetozice
• Scaderea fortei musculare cu emaciere musculara (miopatie tireotoxica)
• Persoana cu hipertiroidie este de obicei slaba (cu pierdere in greutate), cu tegumente umede si calde, cu tahicardie, poate prezenta dispnee, tulburari de tranzit intestinal si poate prezenta urinare frecventa.

Pe langa manifestarile neurologice zgomotoase ale modificarilor functiei tiroidiene, extrem de rar se poate intampla ca insasi degringolada imunologica sa induca o suferinta autoimuna generalizata la nivel cerebral, encefalopatia Hashimoto sau Encefalita responsiva la corticosteroizi.

Modul de manifestare al encefalopatiei Hashimoto poate fi variabil. In unele cazuri este relatat un istoric de tulburari comportamentale si erori de gandire ce apar ciclic, uneori mai severe, cu perioade de aparenta ameliorare. In alte cazuri, familia descrie un declin progresiv al functiei cognitive cu episoade confuzionale, halucinatii, instalarea dementei si insomnie nocturna cu somnolenta diurna, depresie.

Semnele si simptomele encefalopatiei Hashimoto sunt de obicei:

• Stare de oboseala, adinamie cu stari de nervozitate alternativ
• Scaderea apetitului
• Stari confuzionale, pierderea contactului cu realitatea (psihoza), halucinatii
• Dizartrie (dificultati de pronuntie a cuvintelor)
• Mioclonii (miscari bruste ale membrelor) sau tremor
• Ataxie (coordonare dificila a miscarilor voluntare)
• Manifestari de accident vascular cerebral sau crize convulsive

In encefalopatia Hashimoto se considera un mecanism inflamator mediat imun, de prezenta excesiva a autoanticorpilor ATPO, insa s-au observat si modificari de flux sanguin la nivel cerebral, cu manifestari ischemice secundare.

Diagnosticul de encefalopatie Hashimoto se bazeaza pe:

–          Analize de sange: Prezenta ATPO in titru crescut (valoarea ATPO nu se coreleaza direct cu severitatea manifestarilor de suferinta cerebrala), absenta ator anticorpi antineuronali specifici

–          RMN cerebral cu substanta de contrast: poate fi normal sau sunt prezente multiple leziuni demielinizante nespecifice (semnal inflamator in substanta alba subcorticala); priza de contrast meningeal

–          EEG (electroencefalograma): scaderea frecventei ritmului de fond sau aparitia de salve periodice de unde lente, aspecte prezente in orice forma de encefalopatie

–          Se poate verifica prezenta ATPO in lichidul cefalorahidian obtinut prin punctie lombara.

Tratamentul encefalopatiei Hashimoto presupune medicatie corticosteroidiana. In majoritatea cazurilor, controlul functiei tiroidiene si administrarea de Medrol imbunatateste semnificativ starea clinica. Uneori sunt necesare terapii biologice imunosupresoare sau plasmafereza.

In concluzie, tabloul clinic al unei suferinte cerebrale de cauza tiroidiana este complex, iar interpretarea datelor paraclinice si monitorizarea tratamentului presupune colaborare intre medic endocrinolog si neurolog.