Ați fost diagnosticat cu hernie de disc? Aflați când este utilă electromiografia (EMG)
Durerea de spate sau de gât, amorțeala unui braț ori a unui picior și scăderea forței musculare sunt simptome frecvente care pot avea numeroase cauze. Deși hernia de disc este una dintre cele mai cunoscute, nu este întotdeauna responsabilă pentru aceste manifestări.
De aceea, medicul neurolog poate recomanda electromiografia (EMG) pentru a stabili dacă simptomele sunt produse de o radiculopatie sau de o altă afecțiune a nervilor ori a mușchilor.
Ce este radiculopatia?
Radiculopatia reprezintă afectarea unei rădăcini nervoase la ieșirea acesteia din coloana vertebrală.
Cea mai frecventă cauză este hernia de disc, însă există și alte situații care pot determina afectarea rădăcinilor nervoase:
- hernii de disc cervicale sau lombare;
- stenoza canalului vertebral;
- tumori vertebrale sau paravertebrale;
- procese inflamatorii;
- infecții (de exemplu zona zoster);
- radiculopatii diabetice;
- traumatisme.
Ce simptome poate produce o radiculopatie?
În funcție de rădăcina afectată, pot apărea:
- durere care iradiază pe braț sau pe picior;
- amorțeală;
- furnicături;
- senzație de curent electric;
- slăbiciune musculară;
- diminuarea reflexelor.
De exemplu:
- o radiculopatie cervicală poate provoca durere și amorțeală în umăr, braț și mână;
- o radiculopatie lombară poate determina sciatică, durere pe picior și dificultăți la mers.
Dacă RMN-ul arată o hernie de disc, mai este necesar EMG-ul?
Aceasta este una dintre cele mai frecvente întrebări ale pacienților.
Răspunsul este: uneori, da.
RMN-ul evidențiază foarte bine structurile coloanei vertebrale și poate demonstra existența unei hernii de disc sau a unei stenoze de canal vertebral.
Totuși, RMN-ul arată anatomia, nu și funcția nervilor.
Multe persoane prezintă hernii de disc la RMN fără să aibă simptome neurologice, în timp ce altele pot avea simptome importante produse de alte afecțiuni care mimează o radiculopatie.
Ce afecțiuni pot semăna cu o hernie de disc?
Numeroase boli pot produce simptome asemănătoare unei radiculopatii.
Printre cele mai frecvente se numără:
- polineuropatia periferică;
- sindromul de tunel carpian;
- sindromul de tunel cubital;
- neuropatia nervului peronier;
- meralgia parestezică;
- afecțiunile musculare (miopatii);
- sindroamele miofasciale;
- coxartroza;
- alte afecțiuni ale șoldului sau genunchiului.
De exemplu, o neuropatie a nervului peronier poate determina dificultatea de a ridica laba piciorului și poate fi confundată cu o radiculopatie L5.
La fel, un sindrom de tunel carpian poate fi cauza de amorțeli ale mâinii chiar dacă RMN-ul cervical evidențiază și modificări degenerative.
Ce informații oferă electromiografia (EMG)?
Electromiografia este investigația care evaluează funcția nervilor periferici și a mușchilor.
Examinarea include două componente:
Studiile de conducere nervoasă (ENG)
Acestea permit identificarea:
- polineuropatiilor;
- mononeuropatiilor (de exemplu sindromul de tunel carpian);
- altor neuropatii periferice care pot explica simptomele pacientului.
Electromiografia cu ac
Examinarea cu ac analizează activitatea electrică a mușchilor și poate evidenția semne de denervare (pierdere a controlului nervos în mușchi) produse prin afectarea rădăcinilor nervoase.
Astfel, medicul poate diferenția între:
- radiculopatie;
- neuropatie periferică;
- boală musculară;
- alte afecțiuni neuromusculare.
Poate EMG-ul confirma o radiculopatie?
Da.
În contextul clinic și imagistic potrivit, EMG-ul poate confirma existența unei radiculopatii și poate aprecia dacă există pierdere axonală, adică afectarea fibrelor nervoase motorii.
Acest aspect este important deoarece oferă informații despre severitatea afectării nervoase și poate influența conduita terapeutică.
Totuși, este important de reținut că un EMG normal nu exclude complet o radiculopatie, mai ales în stadiile foarte precoce sau în formele ușoare. Rezultatul trebuie interpretat întotdeauna împreună cu examenul neurologic și cu imaginile RMN.
EMG sau RMN? Care investigație este mai importantă?
Cele două investigații nu se înlocuiesc, ci se completează.
RMN-ul răspunde la întrebarea:
„Există o leziune anatomică la nivelul coloanei?”
EMG-ul răspunde la întrebarea:
„Această leziune afectează funcția nervului sau simptomele sunt produse de altă boală neurologică?”
În multe cazuri, asocierea celor două investigații permite stabilirea unui diagnostic corect.
- Îmi amintesc cazul unei doamne doctor stomatolog, de 45 de ani, dreptace, care acuza amorțeală în degetul mare si la nivelul mușchiului deltoid drept. Examenul fizic indica un ușor deficit de flexie al antebrațului pe braț, dar mișcarea era limitată și de durere. Datele clinice ne indicau că trebuie să decidem între o radiculopatie C6 dreapta si un sindrom de tunel carpian asociat unei patologii a umărului drept.
- Facem un prim EMG și excludem un sindrom de tunel carpian. Ecografia de părți moi la nivelul umărului ne indică multiple tendinite la acest nivel. RMN col cervicală relevă o hernie de disc C5-C6 și C6-C7 ce vin în contact cu rădăcina C5 și C6 dreapta. După fizioterapie, simptomatologia revine.
- La 3 luni, reluăm EMG cu protocol de radiculopatie cervicală și acesta relevă o suferință cronică pe teritoriul rădăcinilor C5 și C6 dreapta. După kinetoterapie și acupunctură, simptomatologia se ameliorează. La EMG protocol radiculopatie cervicală efectuat la 6 luni, aspectul este staționar.
- După alte 7-8 luni, pacienta revine cu amorțeală în police si umăr drept. Noul EMG relevă denervare activă intensă în teritoriul C6 drept ceea ce impune repetarea RMN col cervicală. Această nouă investigație este ușor modificată față de cele anterioare, cu discretă amprentare a rădăcinii C6 dreapta. După intervenția chirurgicală, pacienta nu a mai prezentat simptomatologie neurologică în brațul drept și controlul EMG la 1 an nu mai relevă denervare activă ci aspecte sugestive pentru reinervare semnificativă în acel teritoriu.
Poate EMG-ul influența decizia de tratament?
Da.
Rezultatele EMG pot:
- confirma afectarea rădăcinii nervoase;
- identifica neuropatii asociate, frecvente la pacienții diabetici sau vârstnici;
- diferenția radiculopatia de o neuropatie periferică;
- contribui la evaluarea prognosticului funcțional.
Studiile au arătat că pacienții la care EMG-ul confirmă o radiculopatie înaintea intervenției chirurgicale au, în general, o corelație mai bună între recuperarea clinică și rezultatele postoperatorii decât pacienții la care modificările sunt prezente doar imagistic.
Întrebări frecvente
Dacă am hernie de disc, trebuie obligatoriu să fac EMG?
Nu. EMG-ul este recomandat atunci când există simptome neurologice, când diagnosticul este neclar sau când este necesară diferențierea față de alte neuropatii.
Poate EMG-ul să arate hernia de disc?
Nu. Hernia de disc este evidențiată prin RMN. EMG-ul arată dacă rădăcina nervoasă este afectată funcțional.
Un EMG normal exclude hernia de disc?
Nu. EMG-ul nu diagnostichează hernia de disc și nici nu exclude existența acesteia. El completează informațiile obținute prin examenul clinic și RMN.
EMG-ul este dureros?
Investigația poate produce un disconfort ușor și tranzitoriu, însă este bine tolerată de majoritatea pacienților.
Concluzie
Electromiografia (EMG) este o investigație complementară RMN-ului în evaluarea pacienților cu hernie de disc și radiculopatie. Rolul său principal este de a confirma afectarea funcțională a rădăcinii nervoase, de a identifica neuropatii sau miopatii asociate și de a diferenția radiculopatia de alte afecțiuni care pot produce simptome similare.
Interpretarea corectă a EMG trebuie realizată întotdeauna în contextul examenului neurologic și al investigațiilor imagistice, pentru stabilirea celui mai potrivit plan terapeutic.
Dacă simptomele persistă sau diagnosticul este neclar, puteți programa o consultație neurologică. În funcție de examenul clinic, poate fi recomandată și electromiografia (EMG).
