07 Aprilie 2020
Rabdomioliza reprezinta distrugerea muschilor scheletici, a muschilor care ne ajuta sa ne miscam, sa tinem obiecte samd. Aceasta se manifesta prin durere, oboseala musculara si scaderea fortei musculare si diminuarea masei muschilor.
Rabdomioliza poate fi dovedita prin cresterea enzimelor musculare: CK, LDH, AST, aldolaza si, in mod specific, mioglobina.
CK, creatinkinaza, este principala enzima ce se elibereaza in circulatie in caz de rabdomioliza. Exista 3 fractiuni functionale in corp ale acesei enzime: CK-MM, cea musculara; CK-MB, cea cardiaca si CK-BB, cea cerebrala. In circulatie, mai pot exista macroCK, complexe care pot fi detectate prin analizele de CK. Aceste macroCK pot fi complexe de CK cu imunoglobuline sau complexe cu o proteina neidentificata. Cele 2 tipuri de CK pot fi diferentiate prin cromatografie, un alt tip de analiza. Nivelurile de CK pot creste in miopatiile inflamatorii (cand exista inflamatie in muschi) sau la atleti dupa efort fizic intens, cu o crestere disproportionata a CK-MB, ca marker al regenerarii musculare. Complexele macroCK pot aparea in banda CK-MB la analizele izoenzimelor CK. De asemenea, niveluri crescute de CK observam in orice miopatie, dar si in bolile renale severe.
Aldolaza si LDH sunt alte enzime implicate in procesele metabolice musculare. Acestea pot fi de asemenea crescute in miopatii (suferinte musculare), dar si in alte afectiuni, nefiind specifice muschiului. Valorile ALT si AST cresc in patologia musculara, insa distributia lor este larga in celulele organismului, astfel ca intalnim cresteri ale transaminazelor si in patologia hepatica, infarct miocardic sau hemoliza.
In miozitele virale, valorile CK cresc de peste 1000 de ori de obicei, persistent. Dar in afectiunile cu evolutie severa ce necesita internare in terapie intensiva, sunt multiple mecanisme prin care se produce rabdomioliza (crestere CK si epuizare musculara): compresie pe musculatura hipotona (medicatie anestezica), dezechilibre electrolitice (Na, K) sau efectele adverse ale unor medicamente (antimalarice, colchicina sau asocierea intre anumiti agenti anestezici si corticoizi- frecvent utilizati in stari inflamatorii). In aceste din urma cazuri, procesul de liza musculara se opreste la intreruperea agentului “ofensator”.
Desi au existat cateva raportari despre rabdomioliza la pacientii infectati cu noul coronavirus, uneori este dificil de discernut din publicatiile aparute pana in prezent daca vorbim despre o afectare virala directa (miozita virala), inflamatorie sau efect secundar terapiilor aplicate. Aceste aspecte sunt deosebit de importante din perspectiva tratamentului optim si numai medicii direct implicati in aceste cazuri pot vedea si lua masurile corespunzatoare.
