24 Iunie 2020
Spondiloza cervicala este o afectiune degenerativa, cronica, progresiva definita de afectarea corpilor vertebrali si a discurilor intervertebrale (hernieri, formare de osteofite) la nivelul coloanei cervicale. Secundar contracturilor musculare cervicale si atingerilor radiculare, pot aparea dureri de cap, furnicaturi, amorteala sau durere pe brate, ameteala.
Spondiloza cervicala este consecinta degradarii discurilor intervertebrale. Aceasta este o afectiune frecvent intalnita dupa varsta de 50 de ani. Severitatea afectarii poate varia:
- modificarea conformatiei corecte a coloanei cervicale (cu pierderea curburii fiziologice)
- compresiuni radiculare la mai multe niveluri
- mielopatie (suferinta a maduvei spinarii, din canalul spinal), mai ales la persoanele cu stenoze de canal cervical.
La varste mai tinere, spondiloza cervicala poate fi consecinta unor traumatisme (“whiplash”, de exemplu, miscarea brusca a gatului in fata-spate secundara unui accident de masina; sau ridicare de greutati), fiind mai probabila la persoane cu vieti sedentare, fara activitate fizica.
Descrierea termenilor de ameteala sau vertij (in sens larg) se refera la senzatia neplacuta de dezorientare spatiala sau perceptie eronata a miscarii, de durata sau intensitate variabila. Vertijul efectiv este perceptia de miscare a unei parti corp sau a mediului din jur si poate fi descris ca balans sau rotire.
Cauzele principale, recunoscute, pe care le putem dovedi prin investigatii specifice, sunt neurologice (AVC, compresie nerv acustico-vestibular, de exemplu) sau vestibulare (ORL) (vertij paroxistic pozitional beningn, boala Meniere, de exemplu).
Notiunea de vertij cervicogen, ameteala generata de patologia coloanei cervicale, este controversata. In mod cert, nu vorbim de vertij rotator avand caracteristicile bine definite. Ameteala cervicogena este mai degraba un complex de manifestari ce includ ameteala, limitare a miscarilor gatului, durere de cap sau discomfort cervical. Se considera ca aceste senzatii pot fi generate prin:
- afectare neurovasculara,
- modificarea perceptiei proprioceptive (modul in care creierul interpreteaza pozitia vertebrelor/a gatului)
- asociat sindroamelor migrenoase.
Diagnosticul se bazeaza de cele mai multe ori pe descrierea pacientului, fara a avea la indemana investigatii ce ne aduc dovezi directe despre aceasta etiologie (cauza). Asadar, diagnosticul este clinic, dupa excluderea cauzelor neurologice sau vestibulare (ORL). Nu exista o distinctie clara fata de notiunea de vertij psihogenic (senzatie indusa de propriul creier).
Sustinatorii ideii de vertij cervicogen isi bazeaza afirmatiile pe observatia ca injectarea de anestezic in radacinile dorsale cervicale (senzitive) poate produce ameteala si nistagmus (miscari rapide ale ochilor, concomitent cu starea de dezechilibru) sau ca stimularea electrica a muschilor cervicali poate induce o senzatie de balans sau de cadere. Nici unul dintre studiile efectuate pana in prezent nu a decelat un test specific care sa sustina in mod direct aceasta ipoteza, vertij generat de afectarea directa a coloanei cervicale si nici nu exista o linie de tratament unanim acceptat.
Informatiile proprioceptive (legate de pozitia articulatiilor si gradul de contractie al muschilor) de la gat permit coordonarea ochilor, capului si a posturii, precum si orientarea in spatiu. Deoarece receptorii de la nivelul articulatiilor intre corpii vertebrali si mecanoreceptorii din musculatura cervicala inalta trimit informatii care nucleii vestibulari (centrii echilibrului) din trunchiul cerebral, se considera ca informatii anormale de la acest nivel pot determina ameteala. Aceste structuri pot fi lezate prin traumatism direct, oboseala musculara, modificari degenerative.
Sindromul Barre-Lieou (disfunctie a sistemului nervos simpatic) este o teorie propusa in 1928 de JA Barre si YC Lieou, fiind mult controversata de altfel. Nervii sistemului nervos vegetativ simpatic regleaza fluxul sangvin in circulatia posterioara, inclusiv vasele de sange ale urechii interne, astfel ca o disfunctie a acestuia poate determina vasoconstrictie reflexa in sistemul vertebro-bazilar (sistemul de artere care iriga regiunea posterioara a creierului), cu ischemie a urechii interne si vertij.
Vertijul generat de suferinta arterei vertebrale. Arterele vertebrale duc sangele din aorta catre teritoriul posterior al creierului, trecand prin canale osoase create in coloana cervicala. Propunerea lui Sorensen in 1978 era ca ocluzia sau stenoza arterei vertebrale in timpul rotatiei capului poate determina reducerea fluxului sanguin la creier, cu fenomene de insuficienta vertebro-bazilara.
Diagnosticul ametelii sau vertijului presupune testele pentru excluderea unei cauze neurologice sau ORL ce ar impune masuri corective sau preventive secundare specifice. De asemenea, tratamentul ametelii presupus cervicogena impune recuperare vestibulara, recuperare prin kineto sau fizioterapie pentru patologia cervicala, ori interventie neurochirurgicala, daca patologia cervicala documentata impune aceasta.
Daca ai ameteala, te asteptam la CMNEURO la consultatie de neurologie pentru evaluarea, diagnosticul si tratamentul medical in vertij.
Pentru alte intrebari sau nelamuriri, poti scrie la contact.neurologie@gmail.com
