07 Decembrie 2020
“Focare periventriculare si subcorticale in substanta alba bilateral ce pot fi caracteristice pentru focare de demielinizare” pe interpretarea RMN cerebral reprezinta in reformulare simpla, prezenta de leziuni demielinizante la nivel cerebral.
Despre leziunile demielinizante am vorbit si intr-un articol precedent, leziunile demielinizante.
Ce inseamna substanta alba si substanta cenusie?
Substanta cenusie este denumirea regiunilor corticale sau a nucleilor de la nivel cerebrali. Acesta este practic aspectul corpilor neuronali in microscopie electronica. Astfel, in regiunile cu aglomerari de corpi neuronali, in centrii nervosi, aspectul va fi mai inchis la culoare. Neuronii sunt celule care prezinta un corp neuronal si mai multe prelungiri prin intermediul carora comunica intre ei. Sunt prezente prelungiri mai scurte, dendrite, care au la suprafata receptori si fac sinapse cu alti corpi neuronali sau axoni pentru a primi informatia de la alti neuroni. De asemenea, fiecare neuron prezinta o prelungire unica mai lunga, axon, care conduce informatia catre ceilalti neuroni.
De-a lungul dendritelor si axonului informatia este transmisa prin intermediul unor mici cuante de curent electric care circula „pe” membrana neuronala. Pentru a face aceasta conducere mai rapida, neuronii sunt inveliti de o teaca grasoasa, izolatoare, de mielina. Mielina, la nivel cerebral este produsa de oligodendroglii. Aceasta tunica protectoare si de eficientizare a transmiterii nervoase confera o culoare alba exteriorului axonului. De aceea, zonele bogate in fibre nervoase (prelungiri nervoase) sunt denumite substanta alba.
Pentru a intelege mai bine, aceasta separatie la nivel cerebral, este usor de exemplificat modul de functionare simplificata a sistemului motor. Neuronii de la nivelul cortexului din lobul frontal, intr-o anumita arie denumita aria motorie primara genereaza comanda de a misca mana. Axonii acestor neuroni coboara la nivelul maduvei spinarii traversand intregul creier. Astfel se formeaza capsula interna, ce este constituita intr-o parte dintr-un manunchi de fibre ce conduc comanda motorie. In maduva spinarii, decizia acelui neuron din varful capului (lobul frontal), este transmisa unui alt neuron care o comunica prin axonul lui direct muschiului corespunzator. Practic, in aceasta descriere avem substanta cenusie la nivelul cortexului din lobul frontal si la nivelul maduvei spinarii, corn anterior, unde se gasesc neuronii ce transmit comanda la muschi. Substanta alba este capsula interna, pe unde trec axonii (prelungirile) neuronilor comandanti.
De asemenea, plecand de la exemplul de mai sus este lesne de inteles ca vom avea o scadere a fortei musculare atunci cand nu avem suficienti neuroni care sa comande miscarea de la nivel cortical, dar si cand prelungirile acestor neuroni sunt afectate. Distrugerea tecii de mielina nu mai permite conducerea eficienta a informatiei de la corpul neuronal la urmatorul neuron. Teaca de mielina poate fi distrusa prin moartea sau disfunctia celulelor gliale care o produc. Aceasta se intampla in infarcte cerebrale sau cand exista modificari inflamatorii la nivelul celulelor gliale.
Astfel de regiuni bogate in terminatii neuronale, substanta alba, gasim preponderent in regiunea juxtacorticala/pericorticala adica langa cortex, in imediata vecinatate a corpilor neuronali. Sunt terminatii nervoase care conecteaza neuronii din centri nervosi apropiati, neuroni cu functii identice sau similare. Substanta alba este constituita si in jurul ventriculilor cerebrali (acele spatii cu lichid cefalorahidian prezente in interiorul creierului). Fibrele din jurul ventriculilor cerebrali sunt in special acelea care realizeaza conexiunea biemisferica intre diferiti centri nervosi de control si coordonare.
Cand descrierea imagistica este despre leziuni multiple la diferite niveluri ale substantei albe ne vom gandi la un proces inflamator generalizat, afectiuni reumatologice (inflamatorii) sau boli infectioase. De asemenea, descrierea radiologica in scleroza multipla implica prezenta de focare multiple atat la nivel juxtacortical cat si periventricular, dar diagnosticul acesteia impune si prezenta de leziuni de substanta alba in regiunea “subtentoriala”. Regiunea subtentoriala include cerebelul, trunchiul cerebral si maduva spinarii.
Pentru un diagnostic corect, este necesar un consult neurologic ce are ca scop integrarea informatiilor clinice in contextul imaginilor descrise. In absenta unei simptomatologii ce poate fi atribuita leziunilor radiologice, se poate mentine un diagnostic de “sindrom radiologic izolat”. Iar acesta impune evaluare neurologica si RMN cerebral de control peste 3-6 luni de la prima observare.
