03 Aprilie 2020
Comunicari medicale recente despre infectia cu noul coronavirus ridica posibilitatea ca anosmia sau tulburarile respiratorii sa fie determinate si de encefalita prin invazia virala la nivelul bulbului olfactiv.
Este posibila si afectare la nivelul trunchiului cerebral (unde este si centrul respirator), ceea ce explica deteriorarea atat de rapida a oxigenarii sangelui. Deoarece cercetarile privind aceasta susa de coronavirus sunt inca la inceput, bazate pe informatii observationale, presa medicala si cea generala este inundata de opinii diverse. Cercetarile anterioare in bolile neuroinfectioase ne ofera argumente ce pot sustine aceste ipoteze.
Encefalite infectioase sau postinfectioase, mielite, meningite, neuronite, polineuropatii inflamatorii reprezinta cateva dintre afectiunile neurologice consecutiv infectiilor virale. Un diagnostic etiologic ramane incert in multe cazuri (situatie raportata inclusiv in tarile Europei de vest si SUA). De aceea incidenta (numarul de cazuri noi) patologiei neuroinfectioase de cauza virala este necunoscuta.
Virusurile pot afecta sistemul nervos central prin invazie directa sau prin raspunsul inflamator exagerat secundar infectiei. Ele pot ajunge la nivel cerebral direct, transmise prin neuroni. De exemplu, virusul rabiei (turbare) infecteaza miocitele (celulele musculare) dupa muscatura, iar prin nervii motori acesta migreaza catre corpii neuronali. Un alt exemplu este cel al HSV-1 (virus herpes), care infecteaza keratinocitele si apoi ajunge la nivelul ganglionilor nervosi pe calea nervilor senzitivi. De asemenea, virusul HSV, al rabiei si virusurile cu transmitere pe cale respiratorie (virusuri gripale, virus sincitial respirator sau coronavirusuri) pot patrunde in SNC prin nervii olfactivi.
Pe de alta parte, virusurile pot ajunge la nivel cerebral pe cale hematogena, prin sange, consecutiv infectiei sistemice. In afara de infectia directa la nivelul neuronilor, sistemul nervos poate fi afectat prin raspuns imunologic aberant ca in sindromul Guillain-Barre sau ADEM (encefalomielita acuta diseminata).
La nivel cerebral, enterovirusurile pot determina apoptoza (moarte programata) neuronilor, reactie inflamatorie si distructia neuronilor de catre fagocite (raspuns mediat imunologic). Flavivirusurile (virusul West Nile, de exemplu) sunt patogene in principal prin raspunsul imun extensiv ce determina moartea neuronilor, glioza sau vasculita (inflamatia vaselor de sange).
Alte virusuri, precum HIV-1 patrund in SNC prin leucocite sau virioni liberi, nu invadeaza neuronii, insa creeaza un mediu toxic in jurul acestora, ceea ce determina pierderea functiei sau distrugerea neuronilor sub actiunea macrofagelor ori prin prezenta infectiei virale in microglii sau astrocite (celule asociate neuronilor la nivel cerebral). De asemenea, unele virusuri pot persista latent in oligodendroglii (celulele ce mielinizeaza neuronii in creier) si se reactiveaza determinand o encefalita cu prognostic sumbru, cea cu JCV de exemplu, in conditii de imunosupresie (cel mai frecvent la pacientii cu HIV, dar se descrie reactivare si in alte conditii de imunosupresie).
Ceea ce stim este ca omul traieste in mediul cu virusuri de mii de ani. Stim ca uneori infectiile dobindite pe cale respiratorie se pot manifesta mai sever. Stim ca putem oricand sa ne infectam cu orice alt virusel aparent banal, iar ceea ce conteaza este un sistem imun echilibrat (prin exercitiu fizic, dieta). De cele mai multe ori organismul uman se adapteaza si recupereaza complet dupa lupta cu infectia. Stim de asemenea ca cea mai buna metoda de aparare este preventia. Pastrarea unei igiene riguroase a fost dintotdeauna modalitatea principala de preventie.
Referinte:
Avindra Nath, Neurologic Complications of Coronavirus Infections https://doi.org/10.1212/WNL.0000000000009455
www.uptodate.com
