Anxietatea si epilepsia

Anxietatea si, in special, atacurile de panica pot fi resimtite si se pot manifesta precum unele tipuri de crize epileptice. Este posibila confuzia dintre un atac de panica si o criza de epilepsie, iar respiratia rapida din timpul unui atac de panica poate declansa o criza epileptica, ceea ce complica diagnosticul si tratamentul.

 Traumele psihologice pot determina emotii negative, amintiri tulburatoare si anxietate rebela. Acestea sunt rezultatul unor evenimente stresante care atenteaza la siguranta individului, lasandu-i senzatia de incertitudine intr-o lume periculoasa. Experientele traumatice sunt de obicei rezultatul amenintarii starii de sanatate, insa orice situatie in care te simti coplesit, depasit si izolat poate reprezenta o trauma emotionala, desi nu implica nici o leziune fizica/imbolnavire vizibila. Toti reactionam la trauma in moduri diferite: soc, negare, dificultati de concentrare, furie, iritabilitate, anxietate si frica, izolare sociala, tristete sau cu lipsa de speranta, amortire emotionala, oboseala, dureri musculare, insomnie samd. De obicei, acestea sunt raspunsuri normale la evenimente anormale.

Tot mai multi dintre pacientii cu epilepsie suna acuzand crize mai multe, “mici” si dese. Prin crize mici de obicei descriu episoade fara pierderea starii de constienta, insa aceste episoade pun la fel de multe probleme de diagnostic si de tratament, mai ales in aceste conditii de trauma la nivel de societate prin prezenta unei amenintari reale la sanatatea individului si umbra tot mai densa a pericolului economic, amenintare la mentinerea nivelului de trai decent. Iar „distantarea sociala” desi ne permite multora sa ne adaptam cu limite mai largi ale spatiului personal, aduce un grad de izolare sociala.

In timpul stresului traumatic, cea mai buna metoda de a-i face fata este sa nu opui rezistenta, sa recunosti si sa accepti situatia emotionala negativa asa cum este. Fiecare o percepem diferit, nu exista o metoda corecta sau incorecta de a simti anxietatea si stresul. Nu-ti ignora sentimentele, aceasta va incetini recuperarea. 

• Evita sa tot analizezi situatia stresanta. Este ceea ce este. Limiteaza sau intrerupe complet urmarirea stirilor alarmante. Uita-te la filme, preferabil se vor evita filmele cu dezastre naturale, personaje monstruoase sau violenta excesiva.
• Restabileste rutina zilnica. Dormi in orarul obisnuit, trezeste-te ca si cum ai merge la serviciu. Nu face din noapte, zi deoarece somnul de noapte este extrem de important pentru sanatatea mintii. Gaseste o ocupatie care iti face placere, tine-ti mintea si mainile ocupate.
• Respecta orarul de masa corect, nu manca excesiv, caci gandurile nu ti le poti manca, dar nici nu sta flamand, deoarece hipoglicemia poate determina crize de epilepsie .
• Fa exercitiu fizic. Cel mai simplu este sa organizez o petrecere dansanta in fiecare dimineata. Stai si respira, goleste-ti mintea de griji (timpul s-a oprit) si concentreaza-te asupra corpului tau. Asculta muzica si danseaza cat mai mult.
• Comunica prin telefon, pe internet, cu prietenii. Vorbiti despre orice si oricine, traim vremuri in care pana si barfa a devenit sanatoasa.
• Invata si practica exercitii de relaxare: mindfulness, yoga, citeste o carte. Nu face schimbari majore, planuri grandioase. Acum Terra se invarte singura, apele curg tot la vale, iarba creste, pamantul si lumea se descurca si fara tine. Ai rabdare cu tine.

 Crizele de epilepsie sunt stereotipe, identice. Daca ai noi episoade similare cu cele anterioare crizei, este timpul sa-ti suni medicul neurolog. Daca iti tremura sau iti amorteste tot corpul este mai probabil sa fie un atac de panica, daca te dor muschii, daca te simti fara vlaga este mai probabil sa fie anxietatea care te impiedica sa mergi cu aceeasi viteza inainte. Ai rabdare cu tine! Relaxeaza-te! Danseaza! Daca simptomele persista, suna-ti medicul!

Scris pe vreme de Covid